Educație socială
Educație interculturală
Clasa a VI-a, lecția 8
Educație interculturală
Clasa a VI-a, lecția 8
Principii ale recunoașterii identității și diversității: dezvoltarea identității culturale proprii; acceptarea și respectarea diversității; valorizarea pozitivă a diferențelor
Șase pălării, o singură zi de școală
Ora:
Întrebări din urmă
Un elev român într-o țară nouă
Video-ul nu este lângă ecran.
Pune fișierul video în același dosar cu ecranul sau alege-l de aici.
Video · 1:25
UrmărițiCe se întâmplă cu identitatea elevului, dacă se închide și dacă se deschide?
identitate închisăSe face „o singură etichetă”, privește noul mediu ca pe o amenințare și rămâne singur.
identitate deschisăAre „rădăcini sigure”, explorează cultura nouă și creează ceva nou din amândouă.
Devine el mai puțin român dacă învață și obiceiurile noii țări? De ce?
Tema lecției
Principii ale recunoașterii identității și diversității: dezvoltarea identității culturale proprii; acceptarea și respectarea diversității; valorizarea pozitivă a diferențelor
- 1Vom privi prima zi de școală a unui coleg venit din altă țară cu ochii a șase pălării.
- 2Vom descoperi trei principii: dezvoltarea identității culturale proprii, acceptarea și respectarea diversității, valorizarea pozitivă a diferențelor.
- 3Vom recunoaște principiile în situații din viața de zi cu zi.
Pălăriile gânditoare: prima zi a lui Aakif
CazulAakif are 12 ani și este din Nigeria. De curând, s-a mutat împreună cu familia lui în România. În prima zi de școală, Aakif s-a îmbrăcat în costum național românesc și a fost foarte încrezător că își va face prieteni noi. Au fost colegi care s-au mirat, dar cei mai mulți l-au salutat, zâmbind respectuos. A fost invitat să își aleagă un loc în bancă și întrebat care sunt materiile sale preferate, ce îi place să facă în timpul liber sau dacă vrea să se înscrie în echipa de fotbal a școlii. La sfârșitul orelor, Aakif a mărturisit doamnei diriginte că este optimist.
Pălăria albăfapteleCe știm sigur despre Aakif și despre prima lui zi de școală?
Pălăria roșiesentimenteleCe a simțit Aakif dimineața și ce a simțit seara? Dar colegii lui?
Pălăria neagrăriscurileCe s-ar fi întâmplat dacă clasa ar fi râs de el sau l-ar fi lăsat singur? Cum s-ar fi purtat Aakif de a doua zi?
Pălăria galbenăcâștigurileCe câștigă clasa din venirea lui Aakif? Ce poate învăța de la el?
Pălăria verdeideileCe poate face clasa, din a doua zi, ca Aakif să se simtă acasă, fără să-și uite țara?
Pălăria albastrăconcluziaAakif a venit în costum popular românesc: și-a renegat identitatea sau a îmbogățit-o?
Pasul 1 · grupele și pălăriile
Fiecare grupă primește cartonașul pălăriei ei. Gândiți doar „cu pălăria voastră”.
Pasul 2 · discuția în grupă
Două-trei răspunsuri, scrise pe cartonaș. Cine e purtătorul de cuvânt?
Regulaalbă — doar fapte · roșie — doar sentimente · neagră — doar riscuri · galbenă — doar câștiguri · verde — idei noi · albastră — concluzia
Ce au văzut pălăriile
Pălăria albă · fapteleAre 12 ani, e din Nigeria; a venit în costum popular românesc; cei mai mulți l-au salutat zâmbind, l-au invitat în bancă și în echipa de fotbal; seara era optimist.
Pălăria roșie · sentimenteleDimineața: emoție, teamă, speranță. Seara: bucurie, încredere. Colegii: mirare, curiozitate, simpatie.
Pălăria neagră · riscurileS-ar fi simțit respins; s-ar fi închis în el și n-ar mai fi vrut să afle nimic despre noi. → respingerea, identitatea închisă
Pălăria galbenă · câștigurileLimba lui, jocuri, mâncăruri, sărbători, cum e o școală în Nigeria; un prieten și un jucător în echipă. → valorizarea
Pălăria verde · ideileSă-i spună corect numele, să-l învețe cuvinte românești și să învețe și ei câteva în limba lui; o oră cu povești de acasă. → acceptarea și respectul
Pălăria albastră · concluziaA îmbogățit-o: rămâne el însuși și vrea să ne cunoască — o identitate deschisă. Clasa l-a primit așa cum e.
Pasul 3 · raportarea
Pe rând: albă, roșie, neagră, galbenă, verde — câte un minut și jumătate.
Pasul 4 · pălăria albastră
„Ce am aflat de la toate pălăriile?” Concluzia o spun elevii.
Acum scriem concluzia în caiet, în patru pași.
1. Valorile și principiile societății interculturale
Valorile sunt calități ale lucrurilor, ale comportamentelor, considerate importante, de dorit, de către o persoană sau de o comunitate.
Principiile reprezintă reguli sau norme care orientează acțiunile oamenilor, în conformitate cu valorile lor.
Principiile societății interculturaledezvoltarea identității culturale propriiacceptarea și respectarea diversitățiivalorizarea pozitivă a diferențelortratamentul egalsolidaritateaincluziunea socialădialogul intercultural
SituațieAna prețuiește prietenia. Ce regulă de purtare ar putea decurge din această valoare?
RăspunsDe exemplu: „Nu-mi las prietenii la greu.” Valoarea arată ce prețuim; principiul arată cum ne purtăm.
2. Dezvoltarea identității culturale proprii
Dezvoltarea identității culturale presupune cunoașterea propriei moșteniri culturale, a tradițiilor și a obiceiurilor specifice locului căruia simțim că îi aparținem, precum și perpetuarea și îmbogățirea acestora.
Identitatea deschisă își păstrează rădăcinile și se îmbogățește prin contactul cu alte culturi. Identitatea închisă se apără de ceilalți și îi privește pe cei diferiți ca pe o amenințare.
SituațieAndrei s-a mutat în Spania. La școală vorbește spaniolă, iar acasă vorbește românește și de Crăciun merge cu colindul. Ce fel de identitate are?
RăspunsO identitate deschisă: își păstrează rădăcinile și se îmbogățește cu ce învață acolo.
3. Acceptarea și respectarea diversității
Acceptarea diversității este un act de acord în privința manifestării diferențelor dintre oamenii din culturi diferite.
Respectul reprezintă sentimentul de stimă, de recunoaștere și de considerație față de altcineva, indiferent de locul din care provine, de culoarea pielii, de limba vorbită.
Cine acceptă nu îi cere celuilalt să se schimbe ca să fie primit.
Din legeDeclarația Universală a Drepturilor Omului, art. 1: Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi.
SituațieLa echipa de fotbal vine un coleg nou. Căpitanul îi spune: „Te primim, dar să nu mai vorbești în limba ta nici în pauză.” Este acceptare?
RăspunsNu: îi cere să se schimbe ca să fie primit. Acceptarea înseamnă să-l primești așa cum este.
4. Valorizarea pozitivă a diferențelor
Valorizarea pozitivă a diferențelor înseamnă a pune accentul pe „partea bună” a diferențelor culturale: oamenii au ce învăța unii de la alții.
| Treapta | Ce gândesc |
|---|---|
| respingerea | „Nu-l vreau aici.” |
| toleranța | „Nu-mi place, dar îl las în pace.” |
| acceptarea | „Are dreptul să fie diferit.” |
| respectul | „Îl prețuiesc ca om.” |
| valorizarea | „Am ce învăța de la el.” |
SituațiePe ce treaptă s-au oprit colegii lui Aakif? Ce ar trebui să facă pentru a urca o treaptă?
RăspunsPe treapta respectului. Urcă la valorizare dacă învață și ei ceva de la Aakif.
Rândul meuCum ne păstrăm identitatea și îi primim, în același timp, pe cei diferiți de noi?
RăspunsulNe prețuim cultura fără să ne închidem; îi acceptăm pe ceilalți așa cum sunt, îi respectăm și învățăm de la ei.
Fișa de lucru: sarcinile 1 și 2
Lucrați individual, din pagina de caiet. Sarcinile 3 și 4 rămân temă.
| 1. DA sau NU | DA / NU |
|---|---|
| Valorile sunt calități considerate importante, de dorit. | DA |
| Identitatea culturală se primește o dată pentru totdeauna și nu se mai schimbă. | NU |
| Principiile sunt reguli de purtare care decurg din valori. | DA |
| A accepta pe cineva înseamnă a-i cere să devină ca tine. | NU |
| O identitate deschisă își păstrează rădăcinile și se îmbogățește. | DA |
| Respectul depinde de locul din care vine o persoană. | NU |
| Diversitatea trebuie să fie însoțită de respect și acceptare a diferențelor. | DA |
| Valorizarea pozitivă a diferențelor înseamnă că avem ce învăța unii de la alții. | DA |
| 2. Ce principiu respectă? (I · A · V) | I / A / V |
|---|---|
| Bunica îi povestește Mariei cum se țineau șezătorile în satul ei, iar Maria le scrie într-un caiet. | I |
| Colegii îl cheamă pe Mihai în echipă, deși vorbește încă greu românește, și nu râd de accentul lui. | A |
| La serbarea clasei, fiecare elev îi învață pe ceilalți o urare în limba bunicilor lui. | V |
| Andrei locuiește în Italia și merge sâmbăta la cursul de limba română. | I |
| Diriginta mută serbarea în altă zi, ca să poată veni și elevul care sâmbăta are zi de odihnă religioasă. | A |
| Elevii fac un dicționar al clasei, cu cuvinte din limbile vorbite de colegi și de bunicii lor. | V |
La final
Ne păstrăm rădăcinile și ne deschidem: îi acceptăm pe ceilalți, îi respectăm și învățăm de la ei.
Din legeConstituția României, art. 1 alin. (3): […] demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme […] și sunt garantate.
Știai că?
Limba română are cuvinte venite din limbile celor cu care am trăit alături: oraș, gând (maghiară), cafea, ciorbă (turcă), prieten (slavă), chelner (germană). Fiecare cuvânt e urma unei întâlniri.
TemaSarcinile 3 și 4 din fișa de lucru.
Mergi la pagina
Lecția 8: Principii ale recunoașterii identității și diversității: dezvoltarea identității culturale proprii; acceptarea și respectarea diversității; valorizarea pozitivă a diferențelor
Educație socială (Educație interculturală), clasa a VI-a. Unitatea 1, Identitate și diversitate culturală.
- Atinge oriunde pe pagină ca să apară următorul element ascuns. Atinge un element apărut ca să-l ascunzi din nou.
- Butoanele Înainte și Înapoi schimbă pagina; pe tastatură, săgețile. Telecomanda de prezentare dezvăluie întâi elementele paginii, apoi trece mai departe.
- Bara de jos curge odată cu timpul paginii și devine aurie spre final. Atinge-o ca s-o oprești.
- Creionul din dreapta sus deschide scrisul pe ecran: culori, radieră, anulare. Ce scrii rămâne pe pagina respectivă.